Molia

Order: Lepidoptera („cu aripile acoperite cu solzi”)
 

Caracteristici:
Două perechi de aripi membranoase bine dezvoltate, cu câteva nervuri transversale, acoperite de solzi laţi; piese bucale servind, în general, la supt; metamorfoză completă, cu stadii de ou, larvă, nimfă (crisalidă) şi de adult; larvele au, în general, opt perechi de membre.
 

Familia: Pyraloidea, Oecophoridae, Tineidae
 

Caracteristicile speciei:

Molia de cacao, molia de tutun
(Molia grânelor) (Ephestia elutella)
Anvergura aripilor: 12 mm; aripile superioare sunt bine definite, cu un ciucure exterior mai degrabă sinuos pe o culoare de fond galben-ocru deschis-gri.
 

Molia stafidelor sau a migdalelor
(Molia fructelor exotice) (Ephestia cautella)
Anvergura aripilor: de la 12 până la 18 mm; aripile superioare de culoare ternă, gri-maro; fâşie interioară rectilinie şi închisă, cu o fâşie lată, deschisă, de-a lungul marginii interioare, cu o panglică la exterior închisă la culoare.
 

Molia cenuşie a făinii
(Ephestia kuehniella)
Anvergura aripilor: între 20 şi 25 mm; aripile superioare cu o fâşie interioară oblică şi neregulată, pestriţată sau striată; absenţa fâşiei deschise de-a lungul extremităţii interioare; panglică exterioară închisă.
 

Molia fructelor uscate
(Molia indiană a făinii)( Plodia interpunctella)
Anvergura aripilor: de la 10 până la 15 mm; aripile superioare cu o treime din partea interioară de culoare deschisă, galben-ocru deschis spre galben; restul aripilor este de culoarea bronzului.
 

Molia orezului (Corcyra cephalonica)
Anvergura aripilor: de la 15 până la 25 de mm; aripile superioare de culoare deschisă uniformă, maro-galben-ocru deschis; fără semne distinctive, deşi nervurile pot fi ceva mai închise.
 

Molia seminţelor (molia maronie de casă)
(Hofmannophila pseudospretella)
Anvergura aripilor: de la 15 până la 25 mm; aripile superioare de culoare închisă, de la galben-ocru deschis la maro; cu pete negre sau maronii.
 

Molia domestică cu capul alb
(Endrosis sarcitrella)
Anvergura aripilor: de la 15 până la 25 mm; aripile superioare de culoare galben-ocru deschis, pătate cu maro; asemănătoare moliei seminţelor, dar se diferenţiază prin solzii albi de pe cap şi de pe torace.
 

Molia de haine (Tineola bisselliella)
Anvergura aripilor: de la 10 până la 15 mm; aripile superioare de culoare deschisă, de la galben-ocru deschis spre ocru, fără semne distinctive.
 

  Raspandire

Moliile pot fi întâlnite într-o mare varietate de produse depozitate. Anumite specii sunt asociate materiilor de origine vegetală, la care ele se pot adapta cu diferite grade de specificitate, în timp ce altele sunt asociate materiilor de origine animală şi, în special, textilelor.
 

Molia de cacao, Molia de tutun
Larg răspândite în toate regiunile cu climă temperată. Sunt arareori importate, cu excepţia produselor provenind din alte zone cu climă temperată.
 

Molia stafidelor sau a migdalelor
Specie tropicală sau subtropicală care se întâlneşte adesea în încărcăturile din import.
 

Molia cenuşie a făinii
Originară din America Centrală, dar din păcate cosmopolită. Reprezintă o problemă specială în morile de furaj uscat, brutării şi uneori chiar în restaurante. În general, apare o singură generaţie pe an, dar în condiţii de căldură, adulţii vor fi prezenţi de-a lungul întregului an, care vor da naştere la 4 - 6 generaţii.
 

Molia fructelor uscate
Specie tropicală, adesea întâlnită în Europa de Nord în materiile prime de import. În aceste zone temperate, poate supravieţui un an întreg în depozitele încălzite, dar nu produce, în general, decât o generaţie pe an.
 

Molia seminţelor/Molia domestică cu capul alb
Cele două specii sunt cosmopolite şi larg răspândite la produsele de origine animală sau vegetală.
 

Molia de haine
Se întâlneşte în produsele de origine animală.
 

  Importanta ca daunator

Larvele pot provoca pagube considerabile la produsele depozitate, deoarece se hrănesc cu acestea sau le contaminează cu propriile lor produse, adică cu pânzele de mătase sau excremente. Insectele adulte nu sunt responsabile de nicio stricăciune deoarece se hrănesc cu alimente lichide şi apă, sau nu se hrănesc deloc. Larvele, prin producţiile lor, pânze de mătase şi excremente constituie o problemă specială. Pânzele lor pot acoperi în întregime piesele şi pot provoca un blocaj al maşinilor sau un dop în canalizare. Problema devine majoră atunci când devin mixte, incorporând alimente şi resturi în general.
 

Molia de cacao, Molia de tutun:
Dăunător important al depozitelor şi, mai recent, al magazinelor. Această specie contaminează cerealele, fructele, nucile decojite, boabele de cacao, peştele, mirodeniile şi tutunul. Pentru acesta din urmă, molia preferă variantele „dulci” şi întreaga zonă a frunzelor situată între nervuri poate fi distrusă. Contaminările moliilor sunt grave mai ales atunci când grâul şi făina sunt depozitate în vrac, deşi moliile atacă rareori materiile depozitate în silozuri.
 

Molia stafidelor sau a migdalelor
Reprezintă o problemă specială a fructelor uscate şi a nucilor, deşi această molie atacă şi cerealele, seminţele oleaginoase şi produsele pe bază de ciocolată.
 

Molia cenuşie a făinii
Pânzele larvelor pot bloca serios morile de furaj uscat. Larvele sapă aici găuri pe care le acoperă cu mătasea lor şi pot ataca şi produsele finite.

Molia fructelor uscate
Altă specie ce constituie o problemă specială a industriei fructelor uscate. Atacă în acelaşi timp cerealele, seminţele oleaginoase şi nucile decojite. Pânzele larvelor ating uneori proporţii ce pot crea probleme.
 

Molia orezului
Această molie atacă cerealele (în special orezul), seminţele oleaginoase, boabele de cacao, fructele uscate, mirodeniile şi băuturile.
 

Molia seminţelor/Molia domestică cu cap alb
Cele două specii atacă o mare varietate de produse, precum cerealele, produsele cerealiere, textilele, pielea şi pluta. Molia seminţelor tindă să trăiască în deşeuri, în timp ce molia cu cap alb contaminează mâncarea.
 

Molia de haine
Atacă produsele de origine animală, precum lâna, blănurile, pieile. Smulge fibrele şi abandonează extremităţile care atârnă, distrugând astfel mai mult material decât consumă.
 

  Ciclu de viata

Dezvoltarea în stadiul de larvă este puternic influenţată de mediul înconjurător, adică de temperatură şi de sursele de hrană. Larvele sunt ele-însele unice şi uşor de identificat: un cap bine dezvoltat; un corp clar conturat; trei segmente toracice, fiecare având o pereche de picioare cu cinci articulaţii; zece segmente abdominale, dintre care a treia şi a şase au „false picioare”, ale căror extremităţi sunt prevăzute cu cârlige; un al zecelea segment echipat cu o pereche de „gheare”.
 

Molia de cacao, Molia de tutun
În următoarele 4 zile de la debutul său ca adult, femela depune între 100 - 150 de ouă în crăpături şi fisuri. Acestea eclozează după 10-14 zile, pentru a naştere la larve de culoare alb, alb-gălbui, cu pete închise pe flancuri. Pătrund în hrană, o acoperă cu o pânză în timp ce ele se alimentează. În zonele cu climă temperată, larvele suferă 4 sau 5 năpârliri pentru a încheia dezvoltarea lor, măsurând 12 mm, după care părăsesc sursa de hrană pentru a rătăci între 1 - 3 zile în căutarea unui loc ascuns unde ţes un cocon de mătase. În acest stadiu, ele pot intra în diapauză pe perioada iernii înainte de a se transforma în crisalidă în aprilie sau mai şi ies sub forma adultă la sfârşitul primăverii. În condiţii de climă temperată, dezvoltarea durează de la 82 la 206 de zile.
 

Molia stafidelor sau a migdalelor
Depunerea ouălor începe la 24 de zile de la începerea vieţii de adult şi în primele 4 zile pot fi depuse 350 de ouă. Aceste ouă eclozează în 3 - 17 zile. Larvele sunt de un alba murdar şi pot avea o tentă maro sau pete purpurii. La temperatura de 250C, încheie dezvoltarea în 25 de zile. Nu intră în diapauză. Nimfele se dezvoltă în 12-17 zile în aproprierea hranei şi reproducerea este continuă. Atunci când temperaturile sunt scăzute, aceste molii hibernează în starea de larve.
 

Molia cenuşie a făinii
Împerecherea are loc imediat după începerea vieţii de adult. Sunt depuse peste 350 de ouă şi pot lipite de diverse alimente printr-o secreţie cleioasă. Ecluzează după 4 - 28 de zile pentru a da naştere la larve albe sau roşiatice însoţite de tuburi din mătase ţesută în care trăiesc acestea din urmă. După 3 - 5 năpârliri, larvele care au încheiat dezvoltarea lor, sunt în întregime maronii şi măsoară între 15-19 mm. Rătăcesc depărtându-se de sursa de hrană şi se transformă în nimfe în 7 - 16 zile în colţurile întunecoase ale clădirilor sau ale maşinilor. În climatele temperate, aceste molii hibernează în stadiul de larve şi, spre deosebire de alte specii, ele rămân atunci, în general, în alimente.
 

Molia fructelor uscate
Femelele produc un număr maxim de 500 de ouă gri-albe care eclozează între 1 - 18 zile în funcţie de condiţii. Larvele migrează deasupra hranei, o acoperă cu mătase în timpul deplasării lor. Culoarea acestora depinde de tipul de aliment: sunt, în general, de un alb murdar, dar pot avea şi o tentă brun roşcată sau verde. După 4 - 7 năpârliri, larvele încheie creşterea lor atingând 12 mm.
La această specie, tipul de hrană şi condiţiile mediului înconjurător au o influenţă considerabilă asupra stadiului larvar, a căror dezvoltare poate dura între 13 - 288 de zile. Odată ajunse la maturitate, larvele părăsesc sursa de hrană şi ţes coconi albi şi groşi, în care se dezvoltă pupe de 7 mm. La sfârşitul stadiului de pupă, care durează 12 - 43 de zile, ies adulţii. Aceste molii pot hiberna în stadiul de larve, diapauza are loc într-un cocon de mătase.
 

Molia orezului
Larvele depun aproximativ 160 de ouă în sursa de hrană sau în apropiere. Acestea au o culoare albă spălăcită, cu un cap maro, iar corpul este acoperit cu fire de păr lungi şi fine. Trăiesc între 15 şi 20 de zile în condiţii favorabile. Larvele moliei de orez produc mari cantităţi de pânze robuste şi excremente, înainte de a ţese un cocon alb şi dens în care ele se transformă în pupe. Această etapă durează între 7 şi 19 zile.
 

Molia seminţelor/Molia domestică cu capul alb
Aceste specii au un ciclu de viaţă asemănător şi contaminările mixte se produc frecvent. Molia seminţelor depune până la 650 de ouă, preferând suprafeţele deschise şi accidentate, în timp ce ouăle moliei cu cap alb, lipicioase, sunt depuse în crăpături. Larvele moliei seminţelor sunt lucioase şi albe şi ating o lungime de 16 mm. Intră, în general, în diapauză pentru perioade variabil de timp, în funcţie de condiţiile în care se dezvoltă. Larvele moliei cu cap alb sunt de un alb spălăcit şi depăşesc arareori 14 mm. Cele două specii sapă o gaură în mâncare, formând un tunel de mătase. Coconii sunt groşi şi conţin alimente şi resturi.
 

Molia de haine
Ouăle sunt depuse printre fibre sau împrăştiate în formă aleatorie. Fiecare femelă poate depune până la 160 de ouă într-o perioadă de 2 - 3 săptămâni. În perioada verii, ouăle eclozează după 4 - 10 zile pentru a da naştere la larve active, albe şi translucide. Acestea ating o lungime de 10 mm, culoarea capului lor devenind mai închisă. Pot construi tuneluri din mătase pentru alimentaţia lor şi suferă cel puţin 5 năpârliri. Ţes un cocon rezistent în care năpârlesc pentru a da naştere la o nimfă ce măsoară până la 7 mm. Ciclul complet de viaţă durează între 88 şi 254 de zile în funcţie de condiţii.

 Produse de nimicire

Molia - K-Othrine SC 25, K-Othrine EC 15, Aqua K-Othrine.
 

 Control

În cazul în care sunteți invadat de molii este recomandat să faceți un tratament de combatere cu ajutorul unei firme de dezinsecție, deoarece tratamentele acestora vă pot scăpa de molii pe termen foarte lung. Firmele de dezinsecție specializate folosesc insecticide ecologice, foarte puternice, pulverizându-le în fisurile și spațiile unde aceștia se ascund. Tratamentele sunt rapide și eficiente, și oferă un grad de securitate al oamenilor și animalelor de companie.